În 2024, Leviatan Group, ce include companiile Leviatan Design, Ubitech Construcții, eConfaire Immersive Design și Copraag Entrepreneur, a înregistrat performanțe remarcabile, consolidându-și poziția în fruntea sectorului construcțiilor publice din România. Finalizarea cu 25% înainte de termen a unuia dintre cele mai complexe proiecte publice din țară, prin extinderea și modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, evidențiază capacitatea grupului de companii de a livra proiecte de anvergură la standarde internaționale. În primele trei luni ale lui 2025, traiectoria ascendentă a continuat, în contextul contractării mai multor proiecte importante, iar estimările pentru anul în curs indică o creștere de până la 15% față de 2024, susținută de investiții strategice. În 2025, dar și în următorii ani, specialiștii Leviatan își propun să extindă investițiile în automatizare, digitalizare, tehnologizare, sustenabilitate și dezvoltarea capitalului uman, dar și să diversifice portofoliul de proiecte al grupului de companii.

Despre lucrările aflate în curs de execuție, precum și despre planurile de dezvoltare oferă în continuare detalii interesante Cătălin Podaru, CEO al Leviatan Group.

Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru și în ce stadii de implementare se află acestea?

Leviatan Group are în derulare o serie de proiecte de anvergură în mai multe zone din România. O parte dintre acestea presupun consolidarea clădirilor cu risc seismic din Capitală, un demers complex și de maximă importanță pentru siguranța locuitorilor din București. Specialiștii Leviatan Group desfășoară aceste proiecte cu profesionalism, abordări inovatoare și soluții personalizate pentru fiecare tip de imobil. Până în prezent au fost predate beneficiarului zeci de audituri energetice și de proiecte în faza DALI și DTAC, conformate nu doar pentru a respecta concluziile expertizelor tehnice ce urmăresc creșterea gradului de siguranță a clădirilor, dar și pentru a urmări creșterea eficienței energetice și adaptarea acestora la cerințele actuale de locuire, conform normelor și standardelor în vigoare, urmând ca pe parcursul acestui an să fie finalizate și alte proiecte similare. Un alt proiect, contractat recent, vizează dezvoltarea ultimei faze a infrastructurii statice a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est NATO din Sibiu, o investiție strategică cu o valoare de peste 133,4 milioane de lei (fără TVA).

În sfera proiectelor speciale, cu destinație militară, Leviatan Group a contractat de curând alte două proiecte, în cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea, care presupun dezvoltarea unor platforme și adăposturi ușoare pentru aeronave și construirea unor spații de depozitare a materialelor speciale. Termenul de execuție în cazul primului proiect este de 24 luni și de 18 luni în cazul celui de-al doilea. Un alt proiect contractat anul acesta, în Municipiul București, constă în construirea unui pavilion administrativ, inclusiv a rețelelor de utilități și a căilor de acces rutier și pietonal. Perioada de execuție este de 36 de luni, iar pavilionul administrativ va avea un regim de înălțime de D+P+4E, o suprafață desfășurată de aproximativ 8.500 mp și o înălțime totală de 21 de metri. Clădirea va cuprinde birouri, săli de ședințe, conferințe și festivități, spații tehnice, grupuri sanitare și alte spații pentru derularea activităților zilnice.

Cum vedeți evoluția activității din domeniul de proiectare și construcții de clădiri/ construcții publice la începutul anului 2025 și cum credeți că se va dezvolta acesta pe termen scurt și mediu?

Începutul anului 2025 a adus un context marcat de incertitudine și presiuni multiple pentru sectorul proiectării și construcțiilor publice. După o perioadă de creștere accelerată susținută de fonduri europene și programe guvernamentale, piața intră acum într-o fază de ajustare, în care creșterea costurilor materialelor, lipsa predictibilității investițiilor publice și impactul noilor măsuri fiscale pun sub semnul întrebării ritmul de dezvoltare. În plus, nevoia de a alinia proiectele publice la standarde tot mai ridicate de eficiență energetică și sustenabilitate ridică miza pentru toți actorii din industrie. Totuși, aceste provocări creează și oportunități pentru o profesionalizare reală a sectorului și pentru accelerarea tranziției către o abordare integrată a proiectării și execuției. Se conturează o tendință clară de prioritizare a investițiilor cu valoare strategică, în special în infrastructura esențială – educație, sănătate, apărare – acolo unde impactul social și economic este mai vizibil.

Pe termen scurt, va fi esențială adaptarea la noile condiții de piață prin optimizarea proceselor, investiții în digitalizare și o colaborare mai eficientă între administrație și mediul privat. Pe termen mediu, estimăm o relansare treptată, în funcție de modul în care vor fi deblocate fondurile europene, dar și de capacitatea sectorului de a livra proiecte viabile, sustenabile și aliniate realităților economice actuale.

Ce va aduce nou în domeniul arhitecturii și proiectării adoptarea noului normativ de securitate la incendiu?

Actualizarea normativului era imperios necesară, ținând cont de faptul că versiunea anterioară nu mai era revizuită de 26 de ani. Între timp, atât tehnologiile, cât și materialele de construcții au evoluat semnificativ. Adoptarea noului normativ P118-1/2025 privind securitatea la incendiu, aplicabil din 1 mai 2025, marchează un moment important pentru domeniul arhitecturii și proiectării în România. Acesta aduce soluții tehnice noi și reguli mai stricte în domeniul siguranței la incendiu, cu impact direct asupra concepției arhitecturale a clădirilor. Noul normativ aduce reglementări adaptate contextului și funcțiunii clădirii. La nivel de organizare internă, normativul actualizat permite soluții flexibile pentru a atinge siguranța la incendiu. De exemplu, dacă în normativul vechi compartimentarea și numărul de căi de evacuare erau aproape singurele mijloace de limitare a incendiilor, P118-1/2025 încurajează și utilizarea sistemelor moderne (instalații automate de stingere, detecție timpurie etc.) integrate în conceptul arhitectural. Prin urmare, arhitectul are mai multă libertate în configurarea spațiilor (open-space, atrium, zone cu dublă înălțime), cu condiția să includă măsuri tehnologice de securitate la incendiu și să respecte noile limite impuse. În ansamblu, forma în plan poate fi mai complexă sau inovativă în noul context, deoarece normativul oferă scheme tehnice detaliate pentru rezolvarea situațiilor atipice, ceea ce înlesnește procesul de proiectare.

Noul normativ pune accent pe integrarea armonioasă a soluțiilor arhitecturale și structurale pentru a obține atât siguranță la foc, cât și eficiență structurală. Apar noi obligații pentru arhitecți, proiectanți și dezvoltatori privind materialele de construcție folosite și soluțiile tehnice alese.

O schimbare majoră este permiterea utilizării lemnului și a altor materiale alternative în structura clădirilor, în condiții atent reglementate. Lemnul, de exemplu, este recunoscut acum drept material de construcție sustenabil; normativul prevede condițiile în care acesta poate fi utilizat în siguranță la construcții mai mari (ex: limitări de înălțime, tratarea cu substanțe ignifuge, instalarea obligatorie de sprinklere și sisteme de detecție în clădirile cu structură parțial din lemn). Acolo unde vechiul cod, practic, excludea lemnul din clădirile multietajate, noul cod îl acceptă sub rezerva îndeplinirii unor cerințe stricte de protecție.

Pe scurt, compatibilitatea între arhitectură și structură este mult îmbunătățită procedural în 2025: arhitectul are responsabilitatea de a alege configurația și materialele, astfel încât structura să poată atinge nivelul de rezistență la foc cerut fără măsuri excepționale. Noul P118 dă și instrumente (clarificări, opțiuni) pentru a face acest lucru posibil în mod eficient, permițând totodată soluții moderne de design (structuri expuse, materiale noi) în limitele siguranței. Un aspect important este obligativitatea utilizării materialelor incombustibile (Euroclasa A1 sau A2-s1,d0) la termoizolații și finisaje exterioare, în funcție de înălțimea clădirii.

Pentru a concluziona, noul normativ aduce soluții mult mai clare și mai detaliate din mai multe puncte de vedere: claritate în alegerea materialelor de construcții, soluții explicite pentru cazuri complexe, reguli clare pentru panouri fotovoltaice și tehnologii moderne, reguli simple și clare pentru proiectare și avizare, integrare mai bună între arhitectură, structură și instalații. Așadar, noul normativ aliniază România la practicile europene actuale și oferă un cadru mai flexibil, dar mai riguros, pentru a proiecta clădiri sigure și contemporane.

În ce măsură credeți că va fi afectată activitatea economică, dar și din domeniul construcțiilor/ investițiilor de dezechilibrele economice generate de prelungirea conflictului din Ucraina, adâncirea celui din Orientul Mijlociu, dar și politica tarifară a administrației Trump?

Prelungirea conflictului din Ucraina continuă să aibă un impact profund asupra economiei europene și, implicit, asupra României. Costurile ridicate la energie și materiile prime, instabilitatea lanțurilor de aprovizionare și presiunile asupra bugetelor publice limitează capacitatea de finanțare a proiectelor de investiții, inclusiv în domeniul construcțiilor publice. În același timp, tensiunile comerciale globale, în special impunerea unor tarife vamale mai mari de către administrația Trump, ridică semne de întrebare asupra exporturilor românești către Statele Unite. Măsuri precum taxele impuse pe oțel, aluminiu sau produse industriale europene ar putea afecta competitivitatea companiilor românești active în aceste domenii, influențând indirect investițiile locale prin reducerea comenzilor externe și descurajarea extinderii capacităților de producție. Totuși, experiența ultimilor ani a demonstrat că sectorul construcțiilor din România are o capacitate reală de adaptare și reziliență în fața provocărilor externe. Printr-o mai bună coordonare între mediul public și cel privat, dar și prin valorificarea fondurilor europene disponibile, există premise solide ca domeniul construcțiilor să rămână un motor de dezvoltare economică, chiar și într-un climat internațional dificil.