Adoptarea inteligenței artificiale devine un factor esențial pentru competitivitatea companiilor și performanța instituțiilor, însă ritmul accelerat al evoluției tehnologice ridică întrebări importante despre reglementare, responsabilitate și gestionarea riscurilor. Cum putem construi un cadru care să protejeze utilizatorii, fără să limiteze inovația? Și care sunt costurile reale ale amânării adoptării AI? Aceste provocări s-au aflat în centrul discursului susținut de Cătălin Podaru, Founder & CEO Leviatan Group, la AI Law Conference 2026.

Organizată la București, în perioada 14–15 octombrie 2026, conferința „Revoluția tehnologică și reglementarea Inteligenței Artificiale: beneficii, oportunități, riscuri” a reunit reprezentanți ai mediului academic, juridic, instituțional și de afaceri, pentru a analiza implicațiile dezvoltării și reglementării inteligenței artificiale. Evenimentul a fost organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, Facultatea de Drept a Universității din București, Women in Data Science Romania, Think Tank 360 și Asociația Centrul pentru Analize Strategice.

Cătălin Podaru a participat, pe 15 octombrie, în calitate de speaker, la panelul „The Economic Impact of AI Regulation: Compliance Costs, Competitiveness and Trust”, moderat de Roxana Voicu-Dorobanțu, din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Discuția a abordat impactul economic al reglementării AI, de la costurile conformării și gestionarea riscurilor până la competitivitatea companiilor și consolidarea încrederii în noile tehnologii.

Din perspectiva unui antreprenor care investește în dezvoltarea și implementarea tehnologiilor avansate, Cătălin Podaru a evidențiat necesitatea unei abordări pragmatice, care să conecteze reglementarea cu realitatea mediului de afaceri și cu beneficiile concrete ale inteligenței artificiale.

Costul inacțiunii: ce pierd companiile care amână adoptarea AI?

Una dintre ideile centrale ale discursului a vizat nevoia de a evalua nu doar riscurile asociate implementării inteligenței artificiale, ci și consecințele întârzierii adoptării acestei tehnologii.

Într-un mediu economic în care soluțiile AI pot contribui la optimizarea proceselor, reducerea timpilor de lucru și creșterea productivității, amânarea deciziilor de implementare poate avea un impact direct asupra competitivității.

„Ce riscuri suntem dispuși să ne asumăm, în companii și instituții, pentru a rămâne competitivi și relevanți?”, a întrebat Cătălin Podaru în cadrul panelului, pentru a atrage atenția asupra unei provocări importante pentru organizațiile care își propun să rămână relevante într-o economie tot mai digitalizată.

Din această perspectivă, deciziile privind adoptarea inteligenței artificiale trebuie să ia în calcul atât riscurile și costurile implementării, cât și oportunitățile pierdute în absența unor investiții în tehnologie.

Pentru companiile din România, miza nu se rezumă la integrarea unor instrumente digitale, ci privește capacitatea de a dezvolta noi competențe, de a transforma procesele existente și de a valorifica avantajele oferite de AI înainte ca decalajele tehnologice față de competitori să se accentueze.

Reglementarea AI trebuie să țină pasul cu realitatea implementării

Un alt subiect important abordat de Cătălin Podaru în prezentarea sa a fost relația dintre cadrul de reglementare și experiența practică a organizațiilor care dezvoltă sau utilizează inteligența artificială.

În opinia sa, reglementările sunt necesare pentru gestionarea riscurilor și asigurarea unei utilizări responsabile a tehnologiei, însă eficiența lor depinde de măsura în care reflectă realitățile implementării.

„De multe ori, stabilim standarde înainte de a avea suficientă experiență practică, iar ulterior încercăm să adaptăm modul în care utilizăm tehnologia la regulile deja stabilite”, a subliniat CEO-ul Leviatan Group.

Această observație evidențiază importanța unui dialog permanent între autorități, specialiști și mediul de afaceri, astfel încât experiența acumulată în utilizarea tehnologiei să contribuie la dezvoltarea unor reguli clare, proporționale și aplicabile.

Pentru organizații, cerințele de conformare presupun resurse, timp și responsabilități suplimentare. Prin urmare, evaluarea impactului acestora trebuie să includă nu doar beneficiile în materie de siguranță și încredere, ci și influența asupra ritmului de inovare și a capacității companiilor de a dezvolta soluții competitive.

Din perspectiva exprimată de Cătălin Podaru, România are nevoie de un cadru care să încurajeze experimentarea responsabilă și adoptarea tehnologiilor emergente, fără să transforme conformarea într-o barieră disproporționată pentru dezvoltare.

Cât de precis trebuie să fie AI pentru a deveni un partener de lucru valoros?

Evaluarea performanței inteligenței artificiale a reprezentat o altă direcție relevantă a discursului.

În dezbaterile despre utilizarea AI, accentul cade frecvent pe posibilitatea apariției erorilor și pe necesitatea unui nivel cât mai ridicat de precizie. Cătălin Podaru a propus însă o perspectivă complementară: compararea performanței inteligenței artificiale cu procesele reale pe care această tehnologie le poate îmbunătăți.

„Dar referința trebuie să fie realitatea în care trăim, nu o proiecție perfectă, infailibilă”, a explicat acesta.

Într-o organizație, valoarea AI poate fi evaluată prin indicatori concreți: timpul necesar pentru finalizarea unei activități, calitatea rezultatelor, frecvența erorilor, posibilitatea verificării informațiilor și resursele utilizate.

O astfel de abordare permite identificarea domeniilor în care inteligența artificială poate genera beneficii măsurabile, dar și a situațiilor în care intervenția umană și mecanismele suplimentare de control rămân indispensabile.

Prin urmare, obiectivul nu este eliminarea oricărui risc tehnologic, ci dezvoltarea unor procese în care performanța, responsabilitatea și verificarea rezultatelor se completează reciproc.

Inteligența artificială poate contribui inclusiv la verificarea conformării

Deși discuțiile despre reglementare se concentrează adesea asupra obligațiilor pe care organizațiile trebuie să le respecte, inteligența artificială poate deveni ea însăși un instrument util pentru verificarea aplicării regulilor.

În cadrul conferinței, Cătălin Podaru a evidențiat potențialul AI de a analiza politicile interne ale unei organizații și de a sprijini verificarea respectării acestora în procesele operaționale.

O asemenea utilizare poate contribui la identificarea neconcordanțelor, îmbunătățirea mecanismelor de control și reducerea efortului asociat anumitor activități repetitive de verificare.

Totuși, integrarea unor astfel de soluții presupune și gestionarea limitărilor specifice inteligenței artificiale, inclusiv posibilitatea generării unor informații eronate. Validarea rezultatelor și definirea clară a responsabilităților rămân, astfel, condiții esențiale.

Din această perspectivă, AI nu trebuie privită exclusiv ca o tehnologie care generează noi cerințe de conformare, ci și ca un potențial instrument pentru creșterea eficienței mecanismelor de control intern.

România are nevoie de un echilibru între inovație, responsabilitate și competitivitate

Discursul susținut de Cătălin Podaru la AI Law Conference 2026 a adus în dezbatere perspectiva mediului de afaceri asupra unei teme cu implicații majore pentru dezvoltarea economică a României.

Alături de Cătălin Podaru, în a doua parte a panelului au luat cuvântul Marilena Crăciun, din cadrul Facultății de Drept a Universității din București, Ruxandra Jianu, membru fondator The Tax Institute, Florin Barbu, Board Member – Uniqa Asigurări, și Dragoș Ionică, AI & Cybersecurity Ambassador, AI for Human Leadership.

Panelul a avut ca parteneri Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE și The Tax Institute, o colaborare care a evidențiat importanța abordării reglementării AI atât din perspectivă juridică, cât și economică. Dincolo de respectarea cadrului legislativ, conformarea presupune costuri, resurse și procese organizaționale, cu implicații directe asupra activității companiilor și a capacității acestora de a rămâne competitive.

Pentru Leviatan Group, transformarea digitală și integrarea tehnologiilor avansate reprezintă direcții strategice de dezvoltare. Grupul investește în cercetare-dezvoltare, inteligență artificială și soluții digitale proprii, cu obiectivul de a optimiza procesele de lucru și de a crește performanța în dezvoltarea proiectelor complexe de construcții.

Această experiență susține o perspectivă orientată către aplicabilitatea practică a tehnologiei și evaluarea beneficiilor sale prin rezultate concrete.

Mesajul central al discursului susținut de Cătălin Podaru este că România trebuie să găsească echilibrul dintre gestionarea responsabilă a riscurilor și valorificarea oportunităților oferite de inteligența artificială. Reglementarea, inovația și competitivitatea nu trebuie tratate ca obiective incompatibile, ci ca elemente care pot contribui împreună la dezvoltarea unei economii mai performante.

Într-un context tehnologic aflat într-o continuă transformare, capacitatea companiilor și instituțiilor de a învăța, de a implementa și de a adapta rapid noi soluții poate deveni unul dintre factorii decisivi pentru poziționarea României în economia digitală.

Iar criteriul fundamental pentru evaluarea acestor eforturi rămâne cel evidențiat de Cătălin Podaru în cadrul conferinței: „Obiectivul final este rezultatul”.